UNBR își apără avocații la CSM în fața completului ICCJ care a dat condamnările din dosarul ”Ferma Băneasa” și care a solicitat ”apărarea independenței judecătorilor”

header image

Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) a transmis către judecătorul Mihai-Bogdan Mateescu, Președintele Consiliului Superior al Magistraturii – prin avocatul Traian Briciu, UNBRun ”Punct de vedere” privind cererea de „apărare a independenței autorității judecătorești în ansamblul său”.

Această cerere a fost formulată – la data de 21.12.2020 – de Dragomir Florentina, Ilie Ioana Alina și Matei Ionuț Mihai, judecători în cadrul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, membri ai completului de judecată care a dat condamnările din dosarul ”Ferma Băneasa”.

”În virtutea rolului său de apărare a profesiei de avocat, prin comunicatele din 18 și 21 decembrie 2020, UNBR a supus atenției societății și factorilor de decizie (inclusiv CSM) anumite anomalii din cadrul anchetei penale, care au atras proteste din partea avocaților și o poziție critică chiar din partea unor magistrați. Aceste aspecte ale anchetei, evidențiate în dosarul „Băneasa”, încalcă principii ale statului de drept, precum secretul profesional, egalitatea de arme, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil al cetățeanului. În plus, discordanța radicală între cele două hotărâri judecătorești în acest caz este de natură a afecta încrederea în justiție”, se precizează în partea de început a acestui ”Punct de vedere” al Comisiei Permanente UNBR.

”UNBR a așteptat până la pronunțarea hotărârii definitive pentru a-și exprima punctul de vedere”

Potrivit UNBR, aspectele invocate în comunicările sale reprezintă ”chestiuni de interes public și nu pot fi supuse unei restricții privind libertatea de exprimare, indiferent de stadiul procesului”.

După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în nenumărate cazuri, ”publicul are un interes legitim legat de furnizarea și disponibilitatea informațiilor referitoare la procedura penală iar observațiile legate de funcționarea puterii judecătorești sunt chestiuni de interes public”.

Cu toate acestea, UNBR a așteptat până la pronunțarea hotărârii definitive pentru a-și exprima punctul de vedere asupra acestor chestiuni de interes public, astfel încât în niciun caz nu se poate pune problema afectării independenței autorității judecătorești în ansamblul său.

Comisia permanentă a UNBR consideră că în respectiva cerere formulată de cei 3 judecători ai ÎCCJ este ”acreditată în mod fals” ideea potrivit căreia scopul demersurilor UNBR ar fi intimidarea pe viitor a magistraților în cazul pronunțării unor soluții nefavorabile reprezentanților categoriei profesionale a avocaților”.

”În cererea de apărare a independenței puterii judecătorești din 21.12.2020, se încearcă acreditarea în mod fals a ideii că scopul demersurilor UNBR ar fi intimidarea pe viitor a magistraților în cazul pronunțării unor soluții nefavorabile reprezentanților categoriei profesionale a avocaților.

Este însă evident că Hotărârea ÎCCJ a produs un șoc în lumea juridică, nu numai cea a avocaților, chiar din momentul pronunțării acesteia. Or, acest șoc a fost provocat nu de condamnarea unui avocat (care nu e nici pe departe o premieră) ci de discordanța radicală dintre cele două hotărâri judecătorești. Iar pentru avocați, impactul a fost cu atât mai mare cu cât prima instanță îl achitase pe avocat, constatând că faptele imputate reprezintă de fapt exercițiu normal al profesiei. Hotărârea pronunțată de instanța Înaltei Curți în cazul de față a atras reacții întrucât ar putea avea un impact negativ considerabil asupra abordării rolului avocatului în proces, prin identificarea acestuia cu clientul său”, transmit reprezentanții Comisiei Permanente a UNBR.

Practici evidențiate în dosarul „Băneasa”

”Acestea sunt motivele reale și evidente care au atras reacția UNBR și protestele avocaților, nu condamnarea unui avocat”, precizează Comisia Permanentă a UNBR, considerând și că – ”în lipsa motivării hotărârii de condamnare” – ”la dosarul cauzei există o bază factuală suficientă pentru libera exprimare a UNBR și a Barourilor, în calitate de organisme cu rol de apărare a profesiei împotriva unor practici care încalcă drepturi ale avocaților și alte drepturi fundamentale”.

Aceste practici, evidențiate în dosarul „Băneasa” se referă la:

În motivarea apelului exercitat de Direcția Națională Anticorupție apar acuzații ale căror „justificări” sunt de neconceput pentru orice jurist și care sunt de natură să inducă temeri grave avocaților privind răspunderea acestora pentru asistarea și reprezentarea clientului.

Extras: (pag 181-182)

”Condamnarea avocatului și încarcerarea acestuia fără ca acesta să cunoască motivele condamnării sale. Este de notorietate faptul că deși potrivit legii, motivarea hotărârii se face în cel mult 30 de zile de la pronunțare, în practică motivarea durează deseori chiar și mai mult de un an, timp în care persoana condamnată stă la închisoare fără posibilitatea de a exercita căi extraordinare de atac. Acest aspect a fost criticat inclusiv de asociații de magistrați!”

Comisia Permanentă a UNBR

”Scopul demersurilor UNBR a fost și este să atragă atenția asupra unor pericole grave cu care se confruntă profesia de avocat în România”

”Acestea au fost aspectele supuse atenției publice în comunicările UNBR și ale Barourilor și constituie o bază factuală suficientă pentru a justifica libera exprimare, indiferent de argumentele care ar putea fi aduse în motivarea hotărârii ÎCCJ, cu privire la vinovăția persoanelor implicate în cauză. În niciunul dintre comunicate, UNBR nu comentat cu privire la vinovăția sau nevinovăția vreunui avocat, judecător sau procuror. Scopul demersurilor UNBR a fost și este să atragă atenția asupra unor pericole grave cu care se confruntă profesia de avocat în România, prin asimilarea avocaților cu clienții lor și o serie de practici care încalcă dreptul la apărare, principiul egalității de arme și autoritatea de lucru judecat.

Nu se poate susține cu temei că exprimarea publică a convingerilor unei profesii cu privire la o hotărâre judecătorească, având o bază factuală în acuzațiile făcute în cauză și motivele de apel, reprezintă un atentat la independența autorității judecătorești. Hotărârile judecătorești beneficiază de obligativitate și executorialitate, aspecte pe care nu le-am pus în discuție vreodată, dar nu beneficiază și de o obligație corelativă și generală de tăcere și necomentare.

Având în vedere că în cuprinsul memoriului sunt făcute referiri la acțiuni ale UNBR și barourilor, vă solicitam să luați în calcul exprimarea unui punct de vedere în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc a unui reprezentant al instituției noastre”, se precizează la finalul ”Punctului de vedere” transmis de Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România.

csm dna dosar ferma baneasa Dragomir Florentina iccj Ilie Ioana Alina inalta curte de casatie si justitie Matei Ionuț Mihai mihai-bogdan mateescu traian briciu unbr