Proiect: Platforma Strategiei Naționale de Educație Financiară va fi online în 2021. Care sunt principalele direcții?

header image

Cele patru instituții ale statului care supraveghează și reglemetează piețele financiar-bancare și de capital din România, împreună cu reprezentanții băncilor, sunt pe cale să definitiveze o primă formă a Strategiei Naționale de Educație Financiară (SNEF).

Ministerul Educației Naționale, Banca Națională a României (BNR), Ministerul Finanțelor Publice (MFP), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Asociația Română a Băncilor (ARB) au încheiat, în iulie 2018, un acord de colaborare pentru realizarea de activități comune în domeniul educației financiare și elaborarea strategiei.

Prevăzută în acordul încheiat în urmă cu doi ani și jumătate, platforma online comună cu materiale informative va fi lansată în cursul acestui an.

Importanța educației financiare a crescut în ultimele două decenii pe măsură ce inovația și globalizarea sporesc diversitatea și complexitatea serviciilor financiare. Aceste evoluții creează responsabilități noi pentru autorități, care trebuie să se asigure că economia și societatea sunt pregătite să facă față noilor provocări”, este mesajul transmis de Banca Națională a în secțiunea dedicată educației financiare de pe site-ul instituției.

„Au fost stabilite premisele elaborării Strategiei Naționale de Educație Financiară și este în lucru o primă formă, fiind luate în calcul și în discuție aspecte de natură legislativă, operațională și posibile modalități de implementare”, au transmis semnatarii acordului, într-un răspuns comun, la solicitarea Gândul.

Până una-alta, în septembrie 2020 a fost lansat FinClub – un program comun de educație financiară destinat tinerilor din învățământului preuniversitar, respectiv elevilor de liceu din clasele X-XII, pasionați de piața financiară. Acesta are drept obiectiv crearea unui club de educație financiară și a cărui activitate se desfășoara sub forma unor întalniri online bilunare în perioada 1 septembrie 2020 – 1 iunie 2021.

Până în prezent au avut loc 11 întâlniri cu tematici diverse aferente pieței financiare precum dezvoltarea unui business și rolul instrumentelor financiare în succesul unei afaceri, tehnici de negociere și persuasiune, tranzacționarea la BVB, evaziunea fiscală sau cariera în banking.

Principalele prevederi ale acordului încheiat în 2018

Acordul semnat în iulie 2018 stipula elementele de bază ale acțiunilor recomandate la nivelul grupurilor țintă, precum și principiile definitorii ale acestor acțiuni, pe patru categorii de grupuri-țintă:

Printre programele recent lansate de instituțiile partenere pentru adulți se numără programul Wellness Financiar, al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), la care au participat peste 2.500 de angajați. Programul este oferit gratuit și cuprinde 18 teme asociate activităților din piețele financiare non-bancare pe care angajatorii le pot alege atât în funcție de cerințele de instruire ale angajaților, cât și de nevoile de dezvoltare ale acestora.

În martie 2018, 21 de entități public-private au lansat Manualul practic pentru utilizatorul de servicii financiare care este disponibil pe site-ul dedicat lansat de Asociaţia Română a Băncilor.

Cât sunt de educați financiar românii

Conform unui studiu de notorietate Standard & Poor’s, publicat în anul 2014, gradul de educație financiară în România era la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Astfel, România a obținut un scor de 22%, față de 52%, media Uniunii Europene, și față de 71% în Danemarca și Suedia. Germania a obținut un scor de 66%, iar Marea Britanie, de 67%.

Un alt studiu, mai recent ,privind educația financiară a adulților, dat publicității în 2020, a fost realizat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) pe baza datelor și sondajelor din 26 de țări și economii (dintre care 12 state membre OECD). Conform raportului OECD, scorul obținut de adulții România privind nivelul de educație financiară a fost de 11,2 (din 21 posibile), plasându-se sub media de 12,7 la nivelul tuturor statelor și economiilor analizate.

Cu acest scor, România este pe penultimul loc al clasamentului, după Italia (scor de 11,1). Un scor identic a fost obținut și de respondenții din Columbia. Cel mai mare scor a fost obținut din adulții din Hong Kong, China (14,8), urmați de cei din Slovenia (14,7) și Austria (14,4). De menționat că datele din Franța, Malta și Thailanda nu au fost complete și nu se regăsesc în clasament.

Obiectivul Strategiei de Educație Financiară este, conform instituțiilor semnatare, îmbunătățirea nivelului de educație financiară în rândul elevilor și adulților din România.

educatie financiara