Haosul care a zguduit America, analizat de un fost ministru de Externe: „Pandemia a oprit brutal o dezvoltare și a aruncat SUA într-o criză neașteptată” (EXCLUSIV)

header image

Andrei Marga, fost ministru de Externe și fost ministru al Educației, explică într-un interviu pentru GÂNDUL.RO, evenimentele recente din SUA, după ce susținătorii lui Donald Trump au luat cu asalt Congresul SUA, în tentativa de a opri procedura de validare în funcția de președinte a democratului Joe Biden. Fostul ministru spune că „pandemia a oprit brutal o dezvoltare și a aruncat SUA într-o criză neașteptată – o criză triplă:vsanitară, economică și, tot mai mult, politică”.

Reporter: Cum interpretați pe scurt evenimentele din SUA? Este o subminare a democrației?

Andrei Marga: O supraputere hegemonică, cum sunt astăzi Statele Unite ale Americii, generează, inclusiv cu evenimentele recente, întrebări numeroase și dificile. Este clar că SUA au intrat, cum spun comentatorii americani, într-un stadiu imperial. Mai poate fi păstrată republica așa cum a consacrat-o tradiția, începută acum mai bine de două secole, în aceste condiții? Nu cumva obligația la decizii în raport cu situația și securitatea globală face anevoioasă funcționarea exemplarei democrații liberale americane, în datele ei clasice? Desigur că funcționarea economiei americane a ridicat și ea multe întrebări. Globalizarea, începută cu inițiativele lui Bill Clinton-Robert Reich, a adus avantaje, dar a și transferat locuri de muncă în exterior. Din acest transfer a făcut temă câștigătoare de alegeri Donald Trump, în 2016. În perioada postbelică, SUA au acordat multor națiuni clauza națiunii celei mai favorizate. Aceasta a însemnat un efort propriu care s-a dovedit greu de continuat fără renegocierea tarifelor vamale. Aceasta ocupă deja anii din urmă.

”Un conflict politic s-a acutizat continuu în SUA după 2016”

S-a sperat că o dezvoltare economică susținută rezolvă problemele, inclusiv datoria publică masivă a statului american. Președinția ce se încheie a asigurat-o, până la pandemie. Pandemia a oprit brutal o dezvoltare și a aruncat SUA într-o criză neașteptată – o criză triplă:sanitară, economică și, tot mai mult, politică. Adevărul limpede este că un conflict politic s-a acutizat continuu în SUA după 2016. Pe de o parte, președintele a fost acuzat necurmat de către adversarii politici și o parte a serviciilor secrete că ar fi câștigat alegerile cu ajutor străin. Nu s-a putut dovedi, dar atacul a continuat. Pe de altă parte, o persoană care, biografic, nu a lucrat vreodată într-o funcție publică, și-a asumat rolul de președinte ca un fel de businessman – cu avantaje și dezavantaje.

„Ca urmare a acestor situații, s-a ajuns la alegerile din noiembrie 2020. Era clar că în rândul electoratului american se constituie un curent amplu, legat și de erorile din combaterea pandemiei, care vrea schimbări la vârf. Era tot atât de clar că – după ani în care a rezistat atacurilor – președintele s-a ambiționat să nu cedeze poziția, fie și cu prețul forțării cadrului institutional. Stridențele ieșirii din reguli au devenit obișnuință. Fondul social mai nou din SUA devenise și el favorabil unei confruntări pe scară mare. Pe de o parte, în societatea americană, odată cu globalizarea și digitalizarea, mai mulți oameni voiau accesul la beneficii. Pe de altă parte, curentul popular din spatele președintelui nu a agreat slăbirea valorilor americane clasice – proprietate, lege, ordine. Și „progresismul” și „conservatorismul” s-au mobilizat mai mult ca altădată și se confruntă, fără viziuni în stare să pună SUA pe o direcție salutară și inspiratoare”, explică fostul ministru de Externe.

Sursă foto: RAZVAN LUPICA / MEDIAFAX FOTO

Reporter: Ce repercursiuni vor avea pentru politica externă a SUA?

Andrei Marga: Repercusiuni pentru politica externă a SUA vor avea nu doar aceste evenimente, ci schimbarea lumii ce are loc, în continuare. De exemplu, deviza “America first!”, care a putut genera impresia unei opțiuni indiferentă la situația celorlalți, este deja înlocuită cu deviza “America leads!”. Prezența pe glob a forțelor SUA, care a stârnit uneori tensiuni, va fi readusă sub acorduri cu țările implicate. A devenit clar din nou că relația cu China nu dă rezultate dacă este redusă la ostilitate.

De aceea, dacă privim discursul președintelui ales din 29 decembrie 2020, ne dăm seama că se asumă optica realistă după care supraputerile principale ale lumii au intrat de fapt în normala concurență. Pot să dau și alte exemple.Rămânând în dreptul evenimentelor pe care le-ați menționat, este clar că SUA vor putea juca rolul mondial pe care și-l asumă după reordonări și initiative în politica internă. Toți președinții recenți au dovedit că știu asta. În acest moment urgențele sunt mai mari, căci este vorba de o triplă criză – sanitară, economică, politică. Administrația Joseph Biden va fi confruntată cu această temă. Va fi examenul ei.

Andrei Marga

”Nimeni nu va scoate SUA din rolul asumat de multă vreme”

Discuția ce are loc în SUA este cea decisivă. Și aici văd două aspecte. Nimeni nu va scoate SUA din rolul asumat de multă vreme – dacă vrem de la John Adams, trecând prin Abraham Lincoln sau Woodrow Wilson, la John Kennedy sau Jimmy Carter – de a fi promotorul unor valori pe glob. Acest rol este binecunoscut. El a fost, însă, interpretat tot mai stângaci în ultimele decenii. Când spun aceasta am în vedere analize americane recente care arată, cu toate probele, că SUA au a-și privi mai atent angajamentele în diferite țări, în raport cu anumite persoane și grupuri. Nu a fost doar cazul României, dar a fost și al României, atunci când, în 2012 s-a sprijinit necondiționat un grup care, democratic, nu a fost agreat de poporul român și a adus mai curând daune (de pildă, subordonarea justiției față de serviciile secrete). Chiar analize ale armatei americane au arătat că liberalizările, privatizările, ajustările structurale sprijinite de SUA au fost instrumentate nu o dată, în diferite regimuri de pe glob, de corupții și cleptocrații locului, pentru a dezvolta corupția”, mai spune fostul ministru.

Reporter: Este inegalitatea principala problemă în SUA? Inegalitatea de venituri, de clasă?

Andrei Marga: Așa cum ne spune economistul de prim plan care este astăzi Thomas Picketty , celor mai înstăriți 10% din populație le revin din venitul national 34% în Europa, 48% în SUA, 55% în India, 56% în Brazilia, 64% în Orinentul Mijlociu, 65% în Africa de Sud, 68% în Quatar. Raportul între 1% cei mai bogați și 50% cei mai săraci este în Europa de 25, în SUA de 80, în Orientul Mijlociu de 160.

Peste tot în lume, după o tendință spre apropiere a categoriilor de venituri, s-a produs în secolul actual o tendință inversă. Datele nu sunt totdeauna fiabile, dar există acum World Inequality Database, asociere de forțe din cercetare care ajută la efortul de a stabili cu acurațe situația și a găsi remedii. În orice caz, inegalitatea veniturilor nu este doar în SUA. Dar SUA, fiind o economie extrem de inovativă, care dă tonul în lume, a putut absorbi inegalitățile într-o dinamică care, în condiții de creștere economică solidă, sunt desdramatizate. Brusc, însă, situația a căpătat alt caracter, dramatic, odată cu pandemia, cu eșecul opririi ei, cu aruncarea în șomaj a milioane și milioane de oameni, cu inevitabila îngrijorare privind viitorul.

Andrei Marga

„În SUA această conștiință juridică există”

SUA sunt o societate care are capacitatea de a aborda inegalitățile din sânul ei, evident nu doar inegalitatea economică. Este destul să observăm cât de acut și de profund s-a tratat în ultimele decenii chestiunea inegalității juridice în viața publică și de către intelectuali de mare pondere (de la John Rawls, trecât prin Ronald Dworkin, la Michael Sandel). Este destul să observăm că și pe fondul protestelor din 2020 cu privire la aplicarea drepturilor pentru toți cetățenii Americii, indiferent de status social, culoare etc., forțele politice americane s-au pronunțat pentru a ameliora cadrul juridic. A fost clar că legi bune sunt indispensabile și că acestea s-au adoptat de-a lungul deceniilor, de la Lyndon Johnson încoace. Dar a fost la fel de clar că, fie și atunci când legile sunt bune, mai trebuie lucrat pentru a face ca oamenii să se poată bucura de egalitate în justiție și în orice alt domeniu. Justiția este ceva ce nu se sfârșește cu „aplicarea legii”, cum se crede în unele locuri din lume, ci presupune grijă față de situația celuilalt,îndoială, neliniște etică. În SUA această conștiință juridică există”, explică acesta.

andrei marga Capitoliul american criza sua democratie SUA doandl trump joe biden sua