BNR a suspendat calendarul ședințelor de politică monetară. Dan Suciu: Decizia, „determinată în special de incertitudinea evoluțiilor financiare și economice în condiții de pandemie”

header image

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a anunțat că a suspendat ședința de politică monetară programată pentru vineri, precum și calendarul stabilit, urmând ca acestea să aibă loc atunci când va fi necesar. Contactat de Gândul, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat că, dincole de măsurile sanitare pentru prevenirea răspândirii COVID-19, „suspendarea calendarului a fost determintată în special de incertitudinea evoluțiilor financiare și economice care apare în condiții de pandemie”.

„Având în vedere gradul ridicat de incertitudine al evoluțiilor economice și financiare, Consiliul de administrație al BNR a hotărât suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară, urmând ca ședințele să aibă loc ori de câte ori va fi necesar”, este anunțul care a fost afișat pe site-ul Băncii Naționale a României. Astfel, ședința CA de vineri în care ar fi urmat să se discute problemele de politică monetară a fost suspendată.

Dan Suciu: „Ședințele de politică monetară se fac fără întâlniri directe”

Contactat de Gândul, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a întărit motivul deciziei, precizând că aceasta nu a fost influențată în mod determinant de măsurile impuse pentru prevenirea răspândirii noului coronavirus.

„Măsurile sanitare desigur că au un impact asurpa modului în care ne desfășurăm activitatea. Ședințele de politică monetară se fac fără întâlniri directe, prin rețelele on line sau audio protejate pe care le avem. Ele nu pot presupune și întâlnirile directe cu mass media în conferințe de presă sau prezentări ale rapoartelor de inflație în conferințe publice. Dar suspendarea calendarului a fost determinată în special de incertitudinea evoluțiilor financiare și economice care apare în condiții de pandemie”, a declarat Dan Suciu, la solicitarea Gândul.

În prezent nu există o certitudine nici în ceea ce privește data adoptării Legii bugetului de stat pentru 2021. Premierul României, Florin Cîțu, a declarat miercuri, 6 ianuarie, faptul că Executivul își dorește ca Parlamentul să adopte legea bugetului de stat pe 2021 pe data de 4 februarie.

Florin Cîțu a explicat faptul că în prezent are loc centralizarea tuturor proiectelor de investiții de la ministere, pentru prioritizarea lor în 2021 și că se vor acorda fonduri doar pentru proiectele care pot fi finalizate în acest an.

Cele mai recente decizii ale BNR

Șocul pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune, potrivit Raportului de analiză a convergenței „România – Zona Euro MONITOR”, publicat de Banca Națională a României (BNR) la finalul lunii decembrie. Documentul examinează lupta cu pandemia și criza economică, spațiul de manevră limitat al autorităților publice din România din cauza deficitelor publice mari dinaintea pandemiei, a constrângerilor pe care le întâmpină o bancă centrală ce nu emite monedă de rezervă și în condițiile unor deficite externe considerabile.

În cea mai recentă ședință pe probleme de politică monetară, din 12 noiembrie, Consiiliul de admistrație al BNR a decis menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente ale BNR.

Decizia a fost luată după ce, potrivit evaluării membrilor Consiliului, cele mai recente date și informații indicau o „redresare mai consistentă a economiei pe parcursul verii decât cea anticipată în ședința din luna august, susținută de programele guvernamentale și de măsurile de politică monetară ale BNR, care se va întrerupe însă probabil spre finele anului, sau chiar se va inversa ușor, similar evoluțiilor pe plan european, sub impactul noului val pandemic și al restricțiilor de mobilitate asociate”.

„Astfel calibrată, conduita politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare”, conform minutei ședinței din 12 noiembrie a CA al BNR.

La acea dată, CA al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% (după ce a fost redusă de la 2,5% pe parcursul anului trecut); totodată, a hotărât menținerea la 1% a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 2% a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. Date fiind evoluția creditului în valută și nivelul adecvat al rezervelor valutare, Consiliul de administrație al BNR a decis în 12 noiembrie în unanimitate reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5 la sută de la 6 la sută începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2020.

Cine face parte din CA al BNR

Consiliul de administrație al BNR / Sursa foto: BNR
Consiliul de administrație al BNR / Sursa foto: BNR

Consiliul de administraţie al BNR este organismul cu drept de decizie în ceea ce priveşte politicile în domeniul monetar şi al cursului de schimb, autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, monitorizarea sistemelor de plăţi, organizarea internă a băncii.

Organismul este alcătuit din nouă membri numiţi de Parlamentul României, pe o perioadă de cinci ani. Consiliul de administraţie al BNR pentru perioada 11 octombrie 2019 – 10 octombrie 2024 este format din: Mugur Isărescu, președinte al CA și guvernator al BNR; Florin Georgescu, vicepreședinte al CA și prim-viceguvernator al BNR; Leonardo Badea, viceguvernator al BNR, Eugen Nicolăescu, viceguvernator al BNR, Csaba Bálint, Gheorghe Gherghina, Cristian Popa, Dan-Radu Rușanu și Virgiliu-Jorj Stoenescu.

banca nationala a romaniei bnr dan suciu dobanda politica monetara guvernatorul mugur isarescu mugur isarescu politica monetara